De mii de ani oamenii au simțit nevoia de a-și marca teritoriul care le aparține. De la spațiul unei peșteri, gardul curții, limitele terenurilor agricole, pășuni, păduri până la hotarele/granițele țării, formele simbolice de împărțire ale unui teritoriu s-au schimbat permanent.
Pe lângă granițele fizice/teritoriale au existat întotdeauna delimitări și la nivel de limbă, religie, cultură, mentalitate. Spiritul de apartenență a condus de-a lungul timpului la fortificarea conceptului de hotar, care, într-un final, a marcat diferențele dintre „al meu” și „al tău”. Dorința de extindere a spațiilor controlate a provocat dispute, lupte și războaie ce au produs victime și distrugeri. Dar prin expansiune a crescut influența unora și a decăzut puterea altora.
Deși evoluția societății din ultimele secole, industrializarea, tehnologizarea, globalizarea, educația și cultura au schimbat paradigma anumitor granițe dintre oameni, esența hotarelor a rămas aproape neschimbată. Și chiar dacă lecțiile istoriei sunt dure pentru omenire, unii lideri pedalează, în continuare, pe extinderea și controlul anumitor zone de putere și trasarea unor noi frontiere.
În ultima perioadă schimbările rapide din perspectivă geo-politică, dar și socială demonstrează – pentru a câta oară în istorie – că dorința de putere și de extindere a controlului rămân trăsături ce caracterizează ființa umană. Limitele anterior stabilite și aparent acceptate încep să fie tot mai mult puse în discuție. Sunt contestate granițele, există o atomizare tot mai accentuată la nivel interstatal, sunt puse în discuție libertățile individuale ori se stârnesc pasiuni și tensiuni care polarizează indivizii.
Astfel, astăzi, în cele mai dese cazuri, ne raportăm la granițe în funcție de interesul personal. E bine când suntem avantajați de lipsa lor, dar alteori vrem ca ele să fie securizate. De aceea, problema hotarelor, este mai actuală ca niciodată și necesită a fi discutată public pentru a căuta soluții pașnice, a depăși neînțelegerile și a găsi răspunsuri la întrebările care frământă omenirea: Care granițe sunt mai importante, cele teritoriale sau cele din mintea noastră? Cât suntem dispuși să cedăm pentru o lume fără granițe? Unde sunt limitele libertății individuale? Acestea și multe altele sunt întrebările la care vom încerca să răspundem la ediția a XIV-a a Festivalului de Film și Istorii de la Râșnov.
